Ce înseamnă să trăim sănătos?

18 septembrie 2009

Autor: Dr. Robert Ilie Dinu
Clinica de Diabet Nutiţie Boli metabolice, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova
(articol publicat pe www.healthy.ro pe 18.09.2009)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a propus în 1946 următoarea definiţie pentru sănătate: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât şi social, şi nu doar absenţa bolilor sau a infirmităţilor”. Mai târziu, a fost inclusă în această definiţie şi „capacitatea de a duce o viaţă productivă social şi economic”. Există, totuşi, unele stări care ne pot direcţiona foarte uşor spre o stare de boală. Includem aici câteva din cele mai recente flageluri care au invadat societatea contemporană şi, implicit, societatea românească: sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, stresul psihic cu întregul şir de afecţiuni pe care acestea le generează: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer etc.

Pentru combaterea acestor flageluri trebuie să adoptăm ceea ce este denumit stil de viaţă sănătos. Acest stil de viaţă sănătos include: alimentaţie sănătoasă, exerciţiu fizic, respectarea ritmului somn-veghe, comportamente preventive (vizite medicale regulate, utilizarea centurii de siguranţă, comportament sexual protejat etc).

Deşi la o primă vedere aceste comportamente par foarte simple şi simplu de urmat, adevărul este că foarte puţini dintre noi le respectă în totalitate, iar dacă acestea ar fi respectate s-ar reduce o mare parte din incidenţa diverselor boli cronice şi astfel din costurile alocate tratării bolilor cronice şi ar creşte speranţa de viaţă şi calitatea vieţii fiecărui individ.

De ce se insistă din ce în ce mai mult în ultima vreme pe promovarea unui stil de viaţă sănătos? Pentru că se observă că tot mai mulţi oameni îşi neglijează starea de sănătate optând pentru sedentarism şi o alimentaţie dezechilibrată. Deşi nu ne propunem să facem un scop din descoperirea cauzelor acestui fenomen, amintim totuşi: program supraîncărcat la locul de muncă, promovarea de către societate a unor modele eronate – care duc la subnutrire sau la consum alimentar în exces, lipsa locurilor şi a timpului pentru efectuarea exerciţiilor fizice etc.

Balanţa energetică s-a modificat pe parcursul evoluţiei omului. Din cele mai vechi timpuri omul, asemenea animalelor, a fost obişnuit să îşi procure hrana prin vânat sau din locuri greu accesibile. Astfel, pentru obţinerea hranei, omul consuma o cantitate mare de energie. Hrana venea să înlocuiască rezervele energetice consumate. O dată cu evoluţia omului şi cu dezvoltarea tehnologiei care a preluat o mare parte din activitatea omului, hrana se obţine mult mai uşor, iar omul nu mai trebuie să depună un efort mare pentru asigurarea hranei. Astfel, omul consumă aceeaşi cantitate (sau chiar mai mare) de hrană şi consumă o cantitate mai mică de energie. Excesul nu face decât să se depună sub forma ţesutului adipos, ţesut care se dovedeşte a avea o serie de efecte metabolice cu efect negativ asupra stării de sănătate a organismului.

Toate componentele stilului de viaţă sunt importante pentru menţinerea stării de sănătate, de aceea trebuie acordată o atenţie deosebită implementării şi respectării la nivelul întregii populaţii a măsurilor de optimizare a stilului de viaţă. Ca motivaţie interioară pentru a menţine un stil de viaţă sănătos trebuie să ne amintim cuvintele lui Schopenhauer: „Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate, totul este nimic”.

« inapoi